- Prima pagină
- Noutati
- Micii producători de energie se lovesc de puterea distribuitorilor
Micii producători de energie se lovesc de puterea distribuitorilor
În vara lui 2018, legea prin care este susţinută producţia de energie verde din România a fost completată, fiind în final introdus termenul de prosumer.
Circa 15 avize, unele dintre ele având o durată de emitere de circa 90 de zile, de la autorităţi diferite, sunt necesare pentru montarea pe acoperişul unei case a unor panouri solare astfel încât proprietarul să poată vinde energia în sistem.
Cum termenul limită până la care pot fi accesate fondurile europene destinate sprijinirii acestei noi categorii de jucători din piaţa energiei este, deocamdată, 31 decembrie 2019, montarea unui panou solar pe acoperişul unei case devine un fel de misiune imposibilă.
„La nivelul operatorilor de distribuţie a energiei electrice, micii investitori care vor să-şi monteze pe acoperiş un proiect de circa 3 kW, destinat acoperirii consumului propriu, sunt trataţi ca şi cum ar vrea să conecteze o investiţie de 20 MW. Dacă punem cap la cap toate costurile asociate, la final tragi concluzia că efortul nu se justifică“, spune Martin Moise, prim-vicepreşedinte în cadrul PATRES (Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România).
Cele mai mari companii de distribuţie a energiei din România sunt Electrica, CEZ (Cehia), Enel (Italia) şi E.ON (Germania).
Regulamentul UE invocat definește conceptul de proiect generator de venituri ca fiind „orice operațiune care implică o investiție în infrastructură a cărei utilizare este supusă unor redevențe suportate direct de utilizatori sau orice operațiune care implică vânzarea sau închirierea unui teren sau a unui imobil sau orice altă furnizare de servicii contra cost”.
Cu alte cuvinte, pentru a beneficia de posibilitatea de a-și vinde energia regenerabilă produsă distribuitorilor la prețuri fixate de ANRE, persoanele fizice și instituțiile de stat trebuie să nu obțină în prezent nici un fel de venituri comerciale din deținerea de centrale de producție de energie verde, ceea ce exclude de la această posibilitate, de exemplu, primăriile care și-au construit centrale cu fonduri UE pentru alimentarea rețelelor locale de iluminat public. Din același motiv sunt excluse explicit firmele care dețin minicapacități de generare de energie regenerabilă și care își reduc costurile de operare alimentându-se cu curent electric din producția proprie.